Eu cânt așa cum vântul cântă în mine

Postat Maria

Vântul presară inima mea pe o barcă cu pânze, stau adăpostită pe pieptul unui marinar care-și cântă o tristă melodie de dragoste și atinge atât de diafan mâinile mele calde, îmi dăruiește trandafiri roșii, frunze de toamnă și fructele dulci coapte de arșița verii. Un om orb plângând, cântând un cântec rănit, sărută aerul, nimic altceva. Și l-am ținut în brațe o vreme.

Vino marinar și visează pe strunele cântecului meu, vino să cântăm împreună frumusețea acestei lumi, îți dau în această seară mâna mea să o săruți și să o mângâi, să-mi alinți degetele, singurătatea, am inima în mâna mea, fă-o să tresalte așa cum n-a mai tresărit, atinge-o cu cântecul tău cald și trecător, blând și arzător. Îmbrățișează-mă fără a scoate un cuvânt, păstreză-mă în brațele tale câteva clipe, doar îmbrățișează-mă, îmbrățișează-mă pentru prima și ultima dată, soarbe dulce și sărat câteva clipe.

Iubirea mea pe nisipul fierbinte, eu cânt dragostea atemporală, dorul de valurile ritmice ca bătăile inimii mele, mâine vântul va aduce lacrimi în ochii mei, va spala sufletul meu și va împrăștia sarea.

Eu cânt așa cum vântul cântă în mine.

Maria